Căutarea pe internet pentru teme școlare dă rezultate bune atunci când întrebarea este formulată prin cuvinte-cheie precise, iar rezultatele sunt restrânse cu câțiva operatori simpli. Partea la fel de importantă este verificarea: o pagină găsită pe primul loc nu este automat corectă. Elevii care învață ambele etape lucrează mai repede și preiau mai puține greșeli în lucrările lor.
Cum se formulează o căutare bună pentru o temă?
O căutare bună folosește 2–5 cuvinte-cheie care descriu exact subiectul, nu o propoziție întreagă. Pentru tema „rolul pădurilor în ciclul apei”, căutarea „păduri ciclul apei transpirație” dă rezultate mai precise decât întrebarea completă. Câteva reguli ajută:
- se folosesc termenii din manual, care apar și în materialele educaționale;
- se adaugă nivelul („pentru gimnaziu”, „clasa a VII-a”) când rezultatele sunt prea tehnice;
- se încearcă și sinonimele, dacă primele rezultate nu se potrivesc;
- pentru definiții se adaugă cuvântul „definiție”, iar pentru date istorice, anul sau secolul.
Ce operatori de căutare restrâng rezultatele?
Operatorii de căutare sunt semne sau cuvinte speciale care spun motorului de căutare cum să trateze termenii, iar câțiva dintre ei funcționează la majoritatea motoarelor importante.
| Operator | Exemplu | Efect |
|---|---|---|
| Ghilimele | „fotosinteza la plante” | Caută expresia exactă, în această ordine |
| Minus | jaguar -mașină | Exclude paginile care conțin cuvântul după minus |
| site: | revoluția industrială site:edu | Limitează căutarea la un domeniu sau la un tip de domeniu |
| filetype: | sistemul solar filetype:pdf | Afișează doar fișiere de un anumit tip, de exemplu PDF |
| OR | vulcan OR erupție | Acceptă oricare dintre termeni |
În caseta de căutare se folosesc ghilimelele drepte de pe tastatură. Combinarea operatorilor, de exemplu o expresie exactă cu un filtru de tip PDF, scoate adesea la suprafață manuale, fișe de lucru și materiale universitare.
Cum se verifică dacă o sursă este de încredere?
O sursă este de încredere când se știe cine a scris-o, când a fost publicată și pe ce se bazează, iar informația se regăsește și în alte surse independente. Verificarea se face în câțiva pași:
- Autorul: o instituție de învățământ, un muzeu, o publicație științifică sau un specialist cu nume și pregătire cunoscute.
- Data: la subiectele care se schimbă, cum sunt tehnologia sau datele statistice, informația veche poate fi depășită.
- Scopul paginii: o pagină care vinde un produs sau care provoacă indignare are alt scop decât informarea.
- Trimiterile: sursele serioase arată de unde provin cifrele și citatele.
- Confirmarea: aceeași informație se caută în cel puțin două surse care nu se copiază una pe alta.
Verificarea cu alte surse se aplică la fel și răspunsurilor primite de la un asistent automat, după metoda din articolul despre verificarea informațiilor primite de la inteligența artificială.
Ce semne arată că o pagină nu este potrivită pentru o temă?
O pagină nu este potrivită pentru o temă atunci când nu are autor, nu citează nicio sursă, are multe greșeli de scriere sau prezintă o opinie ca pe un fapt. Forumurile, comentariile și rezumatele scrise de alți elevi pot da idei, dar nu se folosesc ca sursă principală. Paginile încărcate cu ferestre care cer instalarea unor programe sau date personale se închid imediat; semnele tipice sunt asemănătoare cu cele descrise în ghidul despre recunoașterea mesajelor de phishing.
Cum se păstrează sursele găsite?
Sursele găsite se păstrează imediat, în momentul în care sunt citite, pentru că o pagină închisă se regăsește greu după câteva zile. Pentru fiecare sursă se notează titlul, autorul, adresa și data accesării, informații necesare la lista de surse de la finalul lucrării. Un dosar separat de marcaje pentru fiecare temă ține lucrurile în ordine, după metoda din articolul despre organizarea marcajelor din browser.
Cum se folosește informația găsită fără a copia?
Informația găsită se folosește corect atunci când este citită, înțeleasă și apoi rescrisă cu propriile cuvinte, cu trimitere la sursă. Un mod simplu de lucru este citirea unui paragraf, închiderea paginii și notarea ideii principale din memorie. Fragmentele preluate exact se pun între ghilimele și se însoțesc de numele sursei. Metoda se potrivește cu tehnicile de lucru independent prezentate în articolul despre metodele de studiu individual acasă.
