Sângele circulă prin corp în două circuite legate între ele. Circulația mică duce sângele la plămâni, unde se încarcă cu oxigen, iar circulația mare îl trimite spre toate organele și țesuturile. Ambele pornesc din inimă, care lucrează ca o pompă dublă, cu o jumătate pentru fiecare circuit.
Pe Cardiologie24 găsești explicații simple despre felul în care funcționează inima, iar drumul sângelui este cel mai bun punct de pornire.
O singură pompă, două circuite
Inima are patru camere: două atrii, care primesc sângele, și doi ventriculi, care îl împing mai departe. Partea dreaptă se ocupă de plămâni, partea stângă se ocupă de restul corpului. Între camere stau valvele, care lasă sângele să meargă într-un singur sens.
Circulația mică: drumul prin plămâni
Sângele sărăcit în oxigen ajunge în atriul drept, trece în ventriculul drept și este împins prin artera pulmonară spre plămâni. În rețeaua fină de capilare din jurul alveolelor, sângele elimină dioxidul de carbon și preia oxigen. Apoi se întoarce în inimă, de data aceasta în partea stângă, prin venele pulmonare.
Circulația mare: drumul spre organe
Din atriul stâng, sângele oxigenat coboară în ventriculul stâng, cel mai puternic mușchi al inimii. De acolo pornește prin aortă, artera principală, și se ramifică în artere tot mai mici, până la capilarele din creier, mușchi, rinichi sau intestin. Aici se face schimbul real: celulele primesc oxigen și nutrienți, iar sângele preia produsele de eliminat.
Traseul complet se poate rezuma în câțiva pași:
- atriul drept primește sângele venos din corp, prin venele cave;
- ventriculul drept îl trimite la plămâni, prin artera pulmonară;
- atriul stâng îl primește oxigenat, prin venele pulmonare;
- ventriculul stâng îl pompează în aortă, spre organe.
Artere și vene: o regulă cu excepție
Se spune adesea că arterele duc sânge oxigenat, iar venele sânge sărăcit în oxigen. Regula este valabilă în circulația mare, dar se inversează în cea mică. Artera pulmonară transportă sânge sărac în oxigen spre plămâni, iar venele pulmonare aduc sânge oxigenat înapoi la inimă. Criteriul corect este direcția: arterele pleacă de la inimă, venele se întorc la ea.
Peretele ventriculului stâng este mai gros tocmai pentru că trebuie să învingă rezistența unui circuit mult mai lung. Ventriculul drept împinge sângele pe o distanță scurtă, la presiune mai mică.
Capilarele merită o mențiune separată. Sunt vase microscopice, cu pereți foarte subțiri, prin care oxigenul și nutrienții trec spre țesuturi. Fără ele, circulația ar fi doar un sistem de conducte, fără rol real în hrănirea celulelor. Ritmul inimii se adaptează efortului: la mers alert sau la alergare bate mai repede, ca organele să primească mai mult sânge.
La Cardiologie24 vei găsi și explicații despre ce înseamnă un puls normal și cum se măsoară tensiunea, aspecte care țin direct de buna funcționare a acestui circuit.
Semne care merită discutate cu medicul
Când un segment al acestui traseu funcționează prost, apar simptome care par fără legătură între ele. Lipsa de aer la eforturi mici, umflarea gleznelor, oboseala neobișnuită, bătăile neregulate sau durerea în piept pot indica o problemă a pompei sau a vaselor. Mai multe detalii despre bolile frecvente sunt explicate la rubrica afecțiunile inimii, utilă pentru a înțelege termenii pe care îi aude un pacient la consult.
Dacă observi astfel de semne, nu amâna controlul și nu te baza pe autodiagnostic. Durerea toracică intensă, însoțită de sufocare sau leșin, cere apel imediat la 112. Pentru restul situațiilor, o programare la cardiolog și o listă cu simptomele tale îți fac vizita mult mai eficientă. Pentru recapitulare, revino oricând la explicațiile Cardiologie24.
